nu ştiu ce vreau să scriu
pentru mine aşa începe orice poezie
neştiind şi căutând ceva
pe bâjbâite
în semiîntuneric
toate textele mele pornesc din punctul
în care nu mai e nimic de spus
sau ce-a mai rămas e oricum inutil
ca o a doua pereche de mâini care deja a stors
totul din mine
asta e
sunt o mandarină dată pe răzătoare
în habar n-am ce mâncare exotică
sofisticată
îmi rămâne oboseala
nişte sâmburi blegi care-mi înţeapă ochii
şi un fel de căutare a ceva străin
la fel ca mâinile astea
ce au terminat de scris.